Vitamina A

VITAMINA A – vedere si dezvoltare

Rosiile, ardeii rosii, lamaile si patrunjelul sunt bogate in vitamina A

Rosiile, ardeii rosii, lamaile si patrunjelul sunt bogate in vitamina A

Vitamina A este o vitamina liposolubila (adica solubila in grasimi) si antioxidanta, sensibila la lumina si la aer, dar rezistenta la caldura (spre deosebire de alte vitamine a caror cantitate se reduce la jumatate, in urma gatitului). Ajuta la pastrarea sanatatii pielii si a vederii, la absorbtia fierului in organism, si are o mare importanta in hranirea oaselor, cartilajelor, mucoaselor si tegumentelor, dar si in intarzierea semnelor imbatranirii.

Vitamina A are proprietati antiinfectioase si este foarte importanta pentru cresterea organismelor tinere si pentru imbunatatirea vederii: ajuta mai ales la adaptarea ochiului la intuneric si are actiune antixeroftalmica, adica impiedica uscarea conjunctivei si a corneei. Vitamina A regleaza tensiunea arteriala, somnul si sistemul imunitar, previne cancerul, diabetul, cataracta si deshidratarea pielii. Aceasta vitamina este folosita atat in medicina, cat si in cosmetica.

Are mai multe forme

Vitamina A apare in mai multe forme. Mai exact, denumirea de „vitamina A” se refera, in general, la acest grup de substante chimice: retinol, retinal, acid retinoic, retinil acetat, retinil palmitat, alfa-caroten, beta-caroten, gama-caroten. Acest grup de substante se imparte in doua subgrupuri:

  1. vitamina A ingerata din alimente de origine animala: retinol, retinal, acid retinoic, retinil acetat, retinil palmitat;
  2. vitamina A ingerata din alimente de origine vegetala (fructe, legume): alfa-caroten, beta-caroten, gama-caroten.

Beta-carotenul este un precursor al vitaminei A si este transformat partial de o enzima in vitamina A.

Beta-carotenul, precursor al vitaminei A

Beta-carotenul – provitamina A – este un pigment de culoare rosie-portocalie, pe care il putem intalni in diverse fructe si legume. Morcovii sunt foarte bogati in caroten, ca si pepenele galben, dovleacul, mango, papaya. Beta-caroten se gaseste si in legumele cu frunze verzi (varza, urzici, spanac, cartofi dulci), dar aceasta substanta este ascunsa de clorofila.

Beta-carotenul poate fi absorbit de organism in prezenta grasimilor, deoarece este liposolubil.

Daca organismul are o cantitate mai mare de vitamina A, atunci aceasta conversie de beta-caroten in vitamina A scade. Beta-carotenul este transformat in vitamina A doar atunci cand organismul are nevoie. Carotenul poate scadea la contactul prelungit cu aerul.

Un consum ridicat de beta-caroten nu atrage o hipervitaminoza A, deoarece excesul de beta-caroten este depozitat in tesuturile grase ale corpului. In cazul unui aport excesiv de beta-caroten, pielea devine galbuie, dar in momentul in care acest consum excesiv este oprit, pielea revine la culoarea ei normala.

Indicatii

Vitamina A este indicata in urmatoarele afectiuni: tulburari oculare, astenii, intarzieri in cicatrizarea ranilor, acnee. Vitamina A ajuta la mentinerea sanatatii organelor interne – ficat, inima, rinichi -, a dintilor, parului, oaselor si a vederii.

Roluri in organism

In cadrul organismului uman, vitamina A indeplineste urmatoarele roluri:

  • permite vederea la lumina redusa, deoarece o forma a sa, retinalul, participa la formarea rodopsinei, proteina din retina care permite vederea in conditii de lumina slaba;
  • participa la procesul vederii, pentru ca una din formele sale, retinalul, participa la comunicarea dintre ochi si creier;
  • mentine sanatatea pielii, intrucat ajuta la diferentierea celulelor epidermei;
  • contribuie la functionarea normala a sistemului imunitar;
  • are un rol esential in dezvoltarea embrionului, a oaselor, si in formarea celulelor si a organelor, deoarece una din formele acestei vitamine, acidul retinoic, participa la formarea celulelor;
  • grabeste vindecarea, in caz de boala;
  • accelereaza cicatrizarea ranilor;
  • creste rezistenta la infectii;
  • mentine sanatatea pielii, parului, dintilor si gingiilor, precum si a straturilor superficiale ale tesuturilor si organelor interne;
  • ajuta la inlaturarea petelor pigmentare datorate varstei;
  • ajuta la tratarea acneei si a ridurilor superficiale.

Surse de vitamina A

Alimente bogate in vitamina A sunt:

  • produsele de origine animala: carne – mai ales ficat -, creier, peste, produse lactate, oua;
  • legumele: ceapa, morcov, varza, rosii, usturoi, spanac, patrunjel, mazare, sfecla rosie, ardei, telina;
  • fructele: banane, caise, lamai, portocale, ananas, maces, coacaze, zmeura, masline, migdale, curmale, pepene galben, piersici;
  • uleiurile: vegetale, de ton, de morun;
  • plantele medicinale: cicoare, urzici.

Necesarul zilnic

Cantitatea de vitamina A necesara unui adult pe zi este de 2 mg, adica 5.000 UI ( Unitati Internationale). Aceste nevoi cresc la femei in perioada sarcinii, ajungand la 6.000-8.000 UI, iar pentru copii necesarul zilnic de vitamina A este de asemenea ridicat, de 6.000-8.000 UI.

Lipsa vitaminei A

Lipsa vitaminei A din organism determina aparitia anemiei, provoaca unele stari de oboseala, tulburari oculare: umflarea pleoapelor si vedere slaba la intuneric, senzatia de durere, aparitia de cruste pe pleoape, caderea genelor, xeroftalmie (uscarea conjunctivei si a corneei), uneori si orbire. Orbirea datorata lipsei de vitamina A se intalneste mai ales la oamenii din tarile foarte sarace de pe glob, din cauza subnutritiei.

Alte efecte ale carentei de vitamina A sunt: dureri abdominale, migrene, unghii fragile, piele uscata, stari de neliniste, diverse infectii respiratorii si digestive, intarzieri de crestere si tulburari ale menstruatiei. Deficienta de vitamina A duce uneori la formarea unor calculi, la scaderea soliditatii oaselor si la oprirea cresterii la copii.

Tot din cauza lipsei de vitamina A din organism, ranile se cicatrizeaza mai greu si scade rezistenta organismului la infectii. De aceea, se recomanda un consum ridicat de morcovi, intrucat 100 de grame de morcov contine 9 mg de caroten.

Excesul de vitamina A

Nu doar lipsa vitaminei A, ci si excesul acesteia este daunator pentru organism, atunci cand se produce pe o perioada mare de timp. Mai exact, o doza marita de vitamina A, ingerata timp de cateva luni, determina aparitia problemelor renale sau cardiace, mai ales cand se mareste de 100 de ori cantitatea zilnica recomandata.

Prietenii vitaminei A

Pentru o buna asimilare a vitaminei A este important ca functiile hepatice si intestinale sa fie corecte. Absorbtia vitaminei A este determinata si de starea genetica si nutritionala a omului. Vitamina A se asimileaza mai bine in prezenta acestor minerale: fosfor, calciu, magneziu, seleniu, zinc. Absorbtia vitaminei A este favorizata si de prezenta unei mici cantitati de grasime – de exemplu: la sucul de morcov se poate adauga si una sau doua nuci.

Potrivnicii vitaminei A

Acizii grasi polinesaturati pot distruge vitamina A.

Precautii

In cazul unor boli grave nu este recomandata auto-medicatia.

Concluzii

Vitamina A este folosita atat in medicina cat si in cosmetica.
Trebuie acordata o mare atentie dietei, deoarece eliminarea grasimilor, produselor lactate si a oualor din alimentatie, atrage carenta in vitamina A.

Bibliografie

Mai multe detalii despre vitamina A sunt publicate pe urmatoarele pagini web:

  • Paginile de pe Wikipedia – in limbile: romana, engleza, franceza – dedicate acestei vitamine importante.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *